European Accessibility Act în România: ce trebuie să știi

Dacă ai un magazin online, un site de rezervări sau o aplicație prin care clienții cumpără ceva, probabil ai auzit că din vara anului 2025 se schimbă regulile privind accesibilitatea. Vorbim despre un act european care cere ca anumite produse și servicii digitale să poată fi folosite și de persoanele cu dizabilități: oameni care nu văd sau văd puțin, care nu aud, care nu pot folosi mouse-ul sau care au dificultăți de concentrare ori de citire. Subiectul pare tehnic și juridic, dar ideea de bază este simplă: un site nu ar trebui să fie un loc în care o parte dintre clienți nu pot intra.

Textul de mai jos este informativ. Nu este consultanță juridică și nu stabilește dacă firma ta intră sau nu sub incidența legii. Pentru asta ai nevoie de un specialist (jurist sau consultant în conformitate) care cunoaște situația concretă a afacerii tale.

Ce este European Accessibility Act

European Accessibility Act (în română, „Actul european privind accesibilitatea") este denumirea folosită în mod curent pentru Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului, adoptată în aprilie 2019. O directivă europeană nu se aplică direct firmelor: statele membre o preiau în legislația națională, iar regulile concrete pe care le respecți sunt cele din actul național de transpunere. Din acest motiv, formularea corectă este că directiva stabilește obiectivul comun, iar fiecare țară îl transpune în felul ei.

Scopul declarat al directivei este ca anumite produse și servicii să aibă cerințe comune de accesibilitate în toată Uniunea Europeană. Astfel, o persoană cu dizabilități vizuale poate să folosească, de exemplu, un serviciu de comerț electronic sau o aplicație bancară din orice stat membru, iar firmele nu trebuie să se adapteze la 27 de seturi de reguli diferite.

Prevederile naționale de aplicare au devenit obligatorii începând cu 28 iunie 2025, pentru produsele și serviciile pe care directiva le acoperă. Există perioade de tranziție pentru anumite situații (de exemplu, pentru produse deja puse pe piață sau pentru anumite terminale de autoservire), motiv pentru care merită verificat textul exact al legii naționale și al eventualelor norme de aplicare.

Cine poate fi vizat

Directiva nu se aplică „tuturor site-urilor". Ea enumeră categorii precise de produse și servicii. Pentru un proprietar de site, categoriile cele mai relevante sunt serviciile, iar printre ele se numără, în mare:

• comerțul electronic: serviciile prin care un consumator cumpără produse sau servicii la distanță, prin mijloace electronice (magazine online, platforme de rezervări cu plată);
• serviciile bancare pentru consumatori: aplicații și site-uri de bancă, plăți, credite pentru persoane fizice;
• serviciile de comunicații electronice: telefonie, internet, mesagerie interpersonală, în condițiile prevăzute de directivă;
• serviciile de transport de pasageri: site-uri și aplicații pentru informare, rezervare și bilete electronice în transportul aerian, feroviar, rutier cu autobuzul și pe apă;
• serviciile media audiovizuale: accesul la conținut audiovizual prin servicii și ghiduri electronice de programe;
• cărțile electronice și software-ul dedicat citirii lor.

Directiva se referă și la produse, de exemplu calculatoare și sisteme de operare pentru consumatori, smartphone-uri, terminale de plată, bancomate, automate de bilete sau televizoare cu funcții interactive. Aceste produse țin mai ales de producători, importatori și distribuitori, nu de un proprietar obișnuit de site.

Ce spune directiva despre firmele mici

Un detaliu important pentru antreprenorii din România este excepția pentru microîntreprinderi. Directiva prevede că cerințele pentru servicii nu se aplică microîntreprinderilor care furnizează servicii. Definiția europeană a unei microîntreprinderi se referă la o firmă cu sub 10 persoane angajate și cu cifra de afaceri anuală sau activele totale sub un anumit prag. Cifrele exacte și felul în care sunt aplicate în legea românească trebuie verificate în actul național, nu luate dintr-un articol de blog. Mai mult, excepția privește serviciile; dacă o firmă fabrică sau importă produse acoperite de directivă, situația poate fi alta.

Pe scurt: „sunt o firmă mică" nu înseamnă automat „nu mă privește", iar „am un site" nu înseamnă automat „mă privește". Răspunsul depinde de ce vinzi, cui, cu ce mijloace și de dimensiunea firmei. De aceea verificarea cu un specialist este pasul sensibil.

Ce înseamnă „accesibil" în practică

Directiva stabilește cerințe funcționale, adică obiective, nu o listă de linii de cod. Ideea de fond este ca informația și funcțiile să poată fi percepute, folosite și înțelese în mai multe moduri, nu doar printr-un singur simț sau un singur tip de dispozitiv. În lumea site-urilor, cerințele tehnice sunt descrise de standarde. Cel mai cunoscut este WCAG (Web Content Accessibility Guidelines), publicat de W3C. Pentru Europa există și standardul armonizat EN 301 549, care pentru conținutul web face trimitere la criteriile WCAG. Pentru detalii despre structura WCAG poți citi WCAG 2.2 explicat simplu.

Un site care respectă bine WCAG la nivel AA are, în general, o bază solidă pentru a răspunde cerințelor de accesibilitate, dar prezența unui standard tehnic nu echivalează cu o confirmare juridică. Interpretarea finală aparține autorităților competente și, la nevoie, instanțelor.

Exemple concrete pentru un magazin online

Să luăm un magazin online obișnuit și să vedem ce ar însemna accesibilitatea în fiecare etapă a drumului unui client:

1. Căutarea produsului. Câmpul de căutare are o etichetă clară, poate fi atins cu tastatura, iar rezultatele sunt anunțate pentru cititorul de ecran. Filtrele (preț, mărime, culoare) pot fi folosite fără mouse.
2. Pagina de produs. Fiecare imagine relevantă are un text alternativ care descrie ce se vede. Prețul, stocul și butonul „Adaugă în coș" se citesc în ordine logică. Despre cum scrii textele alternative găsești detalii în ghidul despre text alternativ pentru imagini.
3. Coșul și finalizarea comenzii. Fiecare câmp de formular are o etichetă vizibilă. Erorile (de exemplu un telefon incomplet) sunt explicate în cuvinte, nu doar prin culoarea roșie. Un client nu trebuie să introducă aceleași date de două ori fără motiv.
4. Plata. Pașii de autentificare nu cer sarcini cognitive greu de făcut, precum recunoașterea unor imagini sau transcrierea unor coduri fără o alternativă. Câmpurile permit lipirea parolelor.
5. După comandă. Emailul de confirmare are text real, contrast bun și structură clară, nu doar o imagine cu informațiile.

Aceste puncte nu sunt o listă oficială de verificare, ci un mod de a transforma o cerință abstractă în întrebări practice.

Ce poate însemna neconformitatea

Directiva cere statelor membre să prevadă mecanisme de supraveghere și sancțiuni „efective, proporționale și disuasive". Concret, în fiecare țară există autorități desemnate și proceduri de plângere, iar felul în care sunt aplicate sancțiunile ține de legislația națională. Pentru România, nu poți deduce din acest articol ce sancțiuni se aplică ție. Dacă vrei certitudine, cere un punct de vedere de la un jurist care cunoaște actul de transpunere în vigoare.

Dincolo de aspectul legal, există un argument practic: un site greu de folosit pierde vizitatori. Persoanele care folosesc zilnic un cititor de ecran, dar și cele cu o accidentare temporară la mână, cele în vârstă sau cele care citesc pe un ecran mic în soare vor renunța mai repede dacă pagina nu le ajută. Nu este nevoie de o cifră pentru a înțelege asta; este suficient să încerci singur să navighezi site-ul tău doar cu tastatura.

Cum te pregătești pas cu pas

Un plan realist pentru o firmă mică sau medie nu începe cu un proiect uriaș de reproiectare. Începe cu înțelegerea situației.

Pasul 1: Clarifică dacă ești vizat

Notează ce vinzi, cui vinzi și prin ce canale. Verifică dacă activitatea ta se încadrează în categoriile de servicii menționate mai sus și ce prevede legea națională despre dimensiunea firmei. Cere părerea unui specialist și păstreaz-o în scris.

Pasul 2: Fă un inventar al paginilor critice

Nu toate paginile sunt la fel de importante. Începe cu drumul principal al utilizatorului: pagina de pornire, categorii, pagina de produs sau de serviciu, coșul, formularele de contact și de plată, autentificarea.

Pasul 3: Testează manual și automat

Un test automat găsește doar o parte din probleme. Combină-l cu probe manuale: navigare cu tastatura, mărire la 200%, test cu un cititor de ecran. Detaliile sunt în ghidul de testare cu tastatura și cititor de ecran.

Pasul 4: Rezolvă întâi problemele mari

Prioritizează ce blochează complet o acțiune: un buton fără nume, un formular imposibil de completat fără mouse, o fereastră pop-up care nu se poate închide, imagini esențiale fără descriere.

Pasul 5: Documentează

Păstrează o evidență a ce ai verificat, ce ai corectat și ce a rămas de făcut. Dacă ești obligat sau alegi să publici o declarație de accesibilitate, aceasta trebuie să fie sinceră: să spună ce funcționează, ce nu, și cum poate cineva să te contacteze cu o problemă.

Pasul 6: Repetă periodic

Accesibilitatea nu se „bifează" o dată. Fiecare produs nou, banner nou sau actualizare de temă poate introduce probleme noi. Include o verificare de accesibilitate în procesul de publicare.

Declarația de accesibilitate

O declarație de accesibilitate este o pagină în care explici public stadiul accesibilității site-ului. În mod obișnuit conține: standardul la care te raportezi, părțile care nu respectă cerințele și motivele, data ultimei evaluări și un contact prin care utilizatorii pot cere informații într-un format accesibil sau pot raporta o problemă. Cerințele exacte privind conținutul și obligativitatea ei depind de cadrul legal aplicabil ție. Nu copia o declarație de la alt site: ea trebuie să descrie realitatea site-ului tău.

Greșeli frecvente

• „Am instalat un instrument și am terminat." Niciun instrument nu poate garanta conformitatea. Unele probleme țin de conținut (o descriere greșită, un link numit „click aici") și cer decizii umane.
• Accesibilitate doar pentru pagina principală. Pagina de plată sau formularul de contact sunt adesea locurile unde apar cele mai grave blocaje.
• Dependența de culoare. Câmpurile cu eroare marcate doar cu roșu nu sunt văzute de cine nu distinge culorile.
• Ignorarea documentelor descărcabile. PDF-urile cu oferte sau cu condiții comerciale fără structură sunt greu de citit cu un cititor de ecran.
• Amânarea până la ultimul moment. Corectările făcute pe un site vechi, fără planificare, costă mai mult decât cele integrate în procesul normal de lucru.
• Copierea unui text juridic fără verificare. Un text copiat dintr-o sursă veche sau dintr-o altă țară poate fi incorect pentru situația ta.

Întrebări frecvente

Se aplică European Accessibility Act oricărui site din România?

Nu. Directiva se referă la anumite categorii de produse și servicii, iar legea națională de transpunere stabilește detaliile. Un blog personal sau un site de prezentare fără vânzare la distanță, de exemplu, nu este automat acoperit. Pentru afacerea ta, cere o evaluare de la un specialist.

Ce este WCAG și are legătură cu directiva?

WCAG este un set de recomandări tehnice publicat de W3C pentru a face conținutul web accesibil. Directiva cere rezultate de accesibilitate, iar standardul european EN 301 549, care se raportează la WCAG pentru conținutul web, este folosit ca referință tehnică. Legătura este practică, nu o garanție juridică.

Microîntreprinderile sunt scutite?

Directiva prevede o excepție de la cerințele pentru servicii în cazul microîntreprinderilor. Excepția are condiții și nu se extinde automat asupra tuturor activităților, așa că verifică încadrarea cu un jurist și citește textul legii naționale în vigoare.

Este suficient un plugin de accesibilitate?

Un plugin poate ajuta la anumite aspecte, de exemplu contrast, navigare sau sugestii de text alternativ, dar nu poate decide singur dacă un site respectă o lege. Combină-l cu teste manuale, cu conținut bine scris și cu o evaluare făcută de oameni.

Cum te ajută Leono Accessibility

Dacă lucrezi cu WordPress, Leono Accessibility este conceput să ajute la mai multe dintre aspectele de mai sus: audit de accesibilitate, sugestii pentru text alternativ, navigare cu tastatura, opțiuni de contrast și un generator de declarație de accesibilitate. Ajută la îndeplinirea cerințelor, dar nu garantează conformitatea legală. Pentru partea de audit și declarație poți citi pagina audit accesibilitate și declarație de accesibilitate, iar pentru bazele navigării fără mouse, pagina navigare cu tastatura.

Concluzie

European Accessibility Act nu cere ca fiecare site din România să fie reconstruit peste noapte, dar cere ca anumite servicii digitale să fie utilizabile de toți clienții. Primul pas este să afli, cu ajutorul unui specialist, dacă și cum te privește. Al doilea este să testezi singur drumul principal al unui client. Al treilea este să corectezi pe rând problemele care blochează acțiuni importante și să păstrezi o evidență a deciziilor tale. Un site mai accesibil nu este doar o obligație posibilă, ci și un site pe care mai mulți oameni îl pot folosi fără frustrare.